Atunci când avem claritate asupra intenției noastre, avem posibilitatea de a trăi și acționa în armonie cu valorile noastre. Cuvintele, gesturile, acțiunile pe care le întreprindem sunt o alegere, nu automatisme sau tipare demult înrădăcinate. Comunicarea Nonviolentă ne invită să cultivăm și să prioritizăm intenția de conectare cu cei din jurul nostru.
Conectare este un cuvânt foarte des utilizat în ultimii ani. Este un lucru minunat faptul că a ajuns să fie parte din vocabularul nostru zilnic atunci când vorbim despre relațiile care contează, mai cu seamă relația mamă-fiică. Este primul pas către a clădi legături de calitate cu oamenii dragi nouă. De la concept la realitate însă, este cale lungă, căci deși avem cuvântul atât de adesea pe buze, îl traducem în acțiune mult prea puțin.
Pentru a ne putea conecta cu fiicele noastre este important să avem mai întâi capacitatea de a ne conecta la propria persoană. Este aproape imposibil să fim cu adevărat alături de altcineva în înțelegere și empatie profundă, atâta timp cât nu putem face acest lucru cu noi însene. Conectarea cu sine este procesul prin care devenim conștiente de felul în care ne simțim și nevoile care sunt vii în noi într-un anumit moment. La început, este un proces dificil, dat fiind că cele mai multe dintre noi nu am crescut într-o cultură familială și instituțională care să ne încurajeze să ne uităm la sentimentele și nevoile noastre, să le numim, să le procesăm, să le gestionăm în mod sănătos și benefic. Avem nevoie de răbdare și blândețe cu noi însene pentru a ne dezvolta obiceiul de a privi în interior în acest fel, a deprinde vocabularul specific și a explora apoi modurile prin care putem avea grijă de nevoile pe care ni le descoperim.
Când noi, mamele, avem fluență și ușurință în navigarea trăirilor noastre, vom descoperi că ne vine mult mai ușor și să privim comportamentele fiicelor noastre prin prisma nevoilor pe care încearcă să și le împlinească, căpătând astfel o altă calitate a înțelegerii universului lor interior.
Conectarea cu sine este și ceea ce ne ajută să înțelegem de ce anume avem nevoie pentru a rămâne ancorate în intenția de conectare cu fetele noastre, mai cu seamă în situațiile provocatoare. De exemplu, în momentele în care nevoile mele de odihnă și grijă de sine sunt împlinite, mi-e mult mai ușor să manifest răbdare, deschidere și empatie în relație cu fiica mea, calități care îmi facilitează conectarea cu ea. Împlinirea acestor două nevoi mă ajută să fiu centrată, prezentă și curioasă în ceea ce o privește pe Emma, lucru pe care ea îl simte și care de cele mai multe ori o determină să vină și ea cu deschidere spre mine.
Însă când nu am grijă de cele două nevoi menționate mai sus, constat că nu mai sunt atât de prezentă în relație și mă găsesc mult mai adesea într-o altă stare – mai nerăbdătoare, mai iritată, mai cu capsa pusă, cum spune mama mea. Iar asta face ca în acele momente să manifest o cu totul altă intenție în comunicarea cu fiica mea, și anume…
Dacă suntem oneste cu noi însene, nu putem să nu recunoaștem că, atunci când ne adresăm fiicelor noastre, adesea intenția ne este de corectare: “Vezi că nu te-ai pieptănat. Stai dreaptă. Joacă-te frumos. De ce nu îți faci întâi temele? Tu de ce ai luat 8 și Mădălina a luat 9? Nu te mai supăra din orice! Dă-i și fratelui tău! Sigur așa vrei să te îmbraci?” Sunt doar câteva manifestări verbale ale dorinței noastre perpetue de mai bine.
În mod natural, ca mame, ne dorim ca fiicele noastre să progreseze, să se depășească pe sine și să deprindă cu ajutorul nostru toate abilitățile de care au nevoie pentru o viață împlinită. Iar această dorință, lăsată să zburde necontrolat, poate dezechilibra balanța între conectare și corectare, până în punctul în care, din perspectiva fiicelor noastre, pare că nimic din ce fac nu ne mulțumește și tot timpul vrem altceva sau mai mult de la ele.
Acționăm din intenția de corectare atunci când dăm sfaturi nesolicitate, când contrazicem sau negăm ce ne spun copilele noastre, când vrem cu tot dinadinsul să le facem să se simtă mai bine, când le criticăm, blamăm sau ironizăm în orice fel, oricât de subtil. Tristul adevăr este că nu ne vine greu să facem aceste lucruri. Cu ele am crescut noi, așa că ne vin pe buze cu un firesc care de multe ori ne surprinde. Și foarte adesea ne doare, căci în adâncul sufletului, știm că nu aduc apropiere.
“Asta înseamnă să nu-i mai zic nimic, niciodată? Să o las să facă ce vrea ea și doar să o mângâi pe creștet?“, m-a întrebat o mamă în timpul unui curs. Nicidecum. Fiicele noastre au nevoie de feedback-ul și de îndrumarea noastră. Vom descoperi însă că, atunci când ne simt aproape de ele, când ne simt de partea lor, cu alte cuvinte când suntem conectate cu ele, primesc cu mult mai multă deschidere și disponibilitate intervenția noastră. Pentru că în acele momente le este clar că dorința noastră este de a contribui la binele lor și de a le fi sprijin. Când doar corectăm, mesajul pe care îl percep este acela de neadecvare, de “mama e tot timpul nemulțumită și indiferent ce fac tot nu e bine“.
Conectare înainte de corectare este un motto pe care îl avem în Comunicarea Nonviolentă. Asta înseamnă să ne asigurăm mai întâi că avem o relație de calitate, că ne vedem una pe cealaltă în cea mai bună lumină înainte de a lucra la comportamente sau a găsi soluții. Cum arată asta?
Să creăm un mediu prietenos, mai ales când urmează să avem o discuție pe o temă dificilă pentru una sau amândouă dintre noi. A sta relaxate pe canapea, cu o cană de ciocolată caldă în mâini e cu totul altceva decât a da buzna peste ea în cameră și a o confrunta. A vorbi despre mine, despre temerile, îngrijorările și nevoile mele legate de tema respectivă, este cu totul altceva decât a o acuza și critica. A o asculta și a căuta să înțeleg în mesajul ei nevoile despre care îmi vorbește este cu totul altceva decât a o contrazice sau a o întrerupe, pentru că eu știu mai bine. A ne vedea una pe alta și a găsi soluții împreună este cu totul altceva decât a impune ce consider eu de cuviință. Cu alte cuvinte, vreau să nu pierd nicio clipă din vedere că vorbesc cu o persoană pe care o iubesc și că îmi doresc ca acest moment să ne apropie.
Cu câteva săptămâni în urmă, am primit un e-mail de la profesoara de muzică a Emmei în care mă informa că fiica mea vorbește și râde cu alți copii în timpul orei și că, dacă nu își va revizui comportamentul, nu i se va permite să cânte la serbarea pentru care se pregăteau. La final, eram rugată să am o discuție serioasă cu ea acasă.
După ce Emma a revenit de la școală, și-a luat câteva momente pentru relaxare, am mâncat împreună, apoi ne-am așezat amândouă pe canapea și i-am arătat e-mail-ul. Prima mea întrebare a fost despre cum se simte ea legat de asta. În următorul sfert de oră doar am ascultat, observând că avea multe pe suflet în relație cu ora de muzică, felul în care li se vorbește și mai ales felul în care este privită ea. Am auzit nevoile ei de acceptare, considerație, înțelegere, grijă, apreciere, destindere și alte câteva. M-am asigurat că se simte auzită și înțeleasă. Nu-mi era greu. Toate nevoile acelea le regăseam și în mine. Apoi ne-am uitat și către profesoară și nevoile ei de sprijin și înțelegere, iar la final Emma a fost cea care a venit cu câteva idei de mai bine.
Concluzie
Intenția de conectare se traduce prin orice acțiune, gest sau cuvânt prin care aduc împreună universul meu interior cu universul interior al fiicei mele. Orice acțiune, gest sau cuvânt care transmite mesajul “sunt aici, alături de tine; te văd aici, alături de mine; și nu aș vrea să fiu nicăieri în altă parte“.
Când suntem în intenție de conectare, le transmitem fiicelor noastre cât de mult prețuim relația și cât de mult le prețuim pe ele. Din acest punct, ne este ușor apoi să vorbim despre lucruri delicate sau dificile și să găsim soluții.
Pentru reflectare
Privind la interacțiunile zilnice cu fiica ta, în ce proporție consideri că acționezi în intenția de conectare?
Amintește-ți un moment în care ai acționat în baza intenției de conectare cu fata ta. Ce beneficii a adus acest lucru relației voastre?
Ce ai nevoie să faci pentru tine, pentru a fi mai ancorată în intenția de conectare?
Programul care te ajută să ai o relație bună cu fiica ta la orice vârstă